Foarte multi oameni devin adesea nesimtiti dintr-o pura lipsa de interes pentru aspecte considerate importante de catre altii. Punctulitatea este unul dintre acestea, fiind cum spunea cineva, o "virtute a mediocritatii". Un lucru este totusi clar: este totusi o virtute si apartine mediocritatii, nicidecum celor submediocri. Putem deci afirma cu indrazneala ca atunci cand cineva intarzie in mod regulat, poate sa fie si dintre cei submediocri, la fel cum ar putea apartine categoriei geniilor.
Dar de ce nu este considerata punctualitatea un lucru important de catre unii?
Ce face ca un lucru sa fie important?
Importanta este relativa ca si multe alte lucruri relative. Ea este data de afect. Acele lucruri le consideram importante, care rezoneaza cu prioritatile noastre interioare. Cu alte cuvinte atat timp cat nu exista un interes vadit din partea unei persoane nepunctuale in a fi punctuala, acest lucru nu se va produce. Din nimic, nu se face nimic, vorba lui Shakespeare. Stia acest "baiat" cate ceva... Deci ca cineva sa fie interesat de puntualitate in a intalni alta persoana, cea de-a 2 trebuie sa promita ceva corespunzator intereselor personale ale primei, pentru ca nepuntualul sa fie motivat. Motivatia este cheia marilor compromisuri. Cata vreme o intalnire nu insufla un potential ridicat de castig fie el de orice natura (ex: business-financiar, informational, recreational etc.) sau nu condtioneaza puternic prin natura ei, pers. nepunctuala va ramane pasiva la importanta prezentarii la timp in locul stabilit. Fiintei umane ii place intr-o masura mai mica sau mai mare constrangerea, fiinta umana este adesea masochista si pana nu e conditionata de ceva, fie pozitiv ori negativ nu ia atitudine. Desigur nu toti oamenii au nevoie de un stimul enorm de puternic motivational in a fi sa a nu fi punctuali. De aici ei se divid in 2 categorii:
-nesimtiti
-simtiti
Nesimtitii sunt cei care "nu simt". Nu simt ca au gresit, nu simt ca se cade sa isi ceara scuze si sa vina cu o explicatie pertinenta a motivului intarzierii sau neprezentarii in termenul stabilit, in sfarsit ei nu simt multe lucruri ce ar trebui a fi constientizate.
Antagonic se situeaza cei simtiti. Acestia nu sunt simtiti neaparat datorita faptului ca ar fi sau nu ar fi punctuali ci asa s-au nascut, sau au fost educati, cu un simt mai ridicat al responsabilitatii.
Ceea ce insa uneste categoriile sus-amintite este faptul ca punctual sau nepunctual, simtit sau nesmitit fiecare individ cu care intri in contact iti va "trage teapa" mai devreme sau mai tarziu.
Nu exista om "corect pana in maduva oaselor", vertical, nu exista prieten dezinteresat, nu exista iubire adevarata, toate acestea nu exista la infinit. Conteaza durata la care cineva se raporteaza. Pe un segment scurt sau mediu de timp (scurt si mediu in acceptiune umana), o persoana se va comporta ireprosabil sau va reactiona asa cum tu ai perceput superficial ca este acea persoana. Mai devreme sau mai tarziu insa oricare om te va dezamagi. Difera doar intensitatea diferentei perceptive remisa. Atunci cand diferenta perceptiva este foarte mare, rezulta 2 lucruri:
- premisa perceptiei a fost mult eronata sau teapa a fost foarte mare
Este in natura omului sa greseasca si de aceea orice actiune, concept, sentiment, gest, orice este realizat de om, mai devreme sau mai tarziu fa genera erori. Difera doar durata pana la momentul declansarii.
Daca un om nu ti-a gresit cu nimic toata viata, este clar ca nu l-ai cunoscut suficient sau ca nu a trait destul :)
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
joi, 11 noiembrie 2010
Amicitie, iubire, prietenie, tovarasie, sex
Situate poate in acelasi camp semantic pentru unii oameni, pentru altii aceste cuvinte in special ultimul, de primele 4, se diferentiaza vizibil, ramanad totusi intr-o stransa legatura si emergenta.
Ce este amicitia?
amiciţie - AMICÍŢIE, amiciţii, s.f. Prietenie. – Din lat. amicitia, it. amicizia. Amiciţie ≠ vrăjmăşie AMICÍŢIE s. v. prietenie. amicíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. amicíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. amicíţiei; pl. amicíţii, art. amicíţiile (sil. -ţi-i-)
Observam deci, comform definitiei expuse in Dex amicitia este sinonima cu prietenia.
Dar ce este prietenia?
prietenie - PRIETENÍE, prietenii, s.f. Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabileşte între persoane, pe baza acestor sentimente; amiciţie, prieteşug. ♦ Atitudine plină de bunăvoinţă, prietenoasă faţă de cineva. ♦ Legătură între grupuri sociale, între popoare, între ţări bazată pe aspiraţii, năzuinţe, interese comune. [Pr.: pri-e-. – Var.: (reg.) prietiníe s.f.] – Prieten + suf. -ie.
Observam in definire apar cateva idei importante, sau concepte:
- simpatie
- respect
- atasament reciproc
despartite prin vigula denotand astfel ca intre ele poate exista raport de disjunctie si conjunctie astfel incat pot exista si toate conditiile simultan dar este de ajuns sa fie indeplinit un parametru ca sentimentul de prietenie sa existe.
Ducandu-ne cu gandul la expresia incetatenita "prietena mea, prietenul meu" vedem cat de relativ este termenul in descrierea statutului relational dobandit in urma declansarii acestei stari, sau acestui sentiment amintit mai sus.
Este foarte interensant cum exista o circularitate intre definitiile conceptelor: iubire, dragoste, afectiune:
iubire - IUBÍRE, iubiri, s.f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste pentru o persoană de sex opus; relaţii de dragoste; amor, iubit1. ♦ Sentiment de afecţiune (şi admiraţie) pentru cineva sau ceva. – V. iubi. Iubire ≠ ură IUBÍRE s. 1. amor, dragoste, (înv. şi reg.) iboste, (înv.) libov. (~ dintre doi tineri.) 2. v. iubit. 3. v. dragoste. 4. v. patimă. iubíre s. f., g.-d. art. iubírii; pl. iubíri IUBÍR//E ~i f. 1) v. A IUBI şi A SE IUBI. 2) Sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; dragoste; amor. 3) Ataşament sufletesc (simpatie, prietenie, afecţiune) puternic faţă de cineva sau ceva. /v. a iubi
Dar daca nu stim ce este dragostea sau afectiunea...,
dragoste - DRÁGOSTE, dragoste, s.f. I. Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor. ♢ Loc. adv. Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros. ♢ Loc. vb. A prinde dragoste de (sau pentru, faţă de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva). ♢ Expr. A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi (sau a se sfârşi, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă. ♦ (Concr.) Fiinţă iubită; p. gener. ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. ♦ Legătură sexuală; relaţii amoroase. II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dinţate şi cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria). – Din sl. dragostĩ.
Deci dragostea - sentiment de afectiune, dar ce e afectiunea ???
afecţiune - AFECŢIÚNE, afecţiuni, s.f. 1. Simpatie, prietenie, dragoste faţă de cineva. 2. Boală, stare patologică a unui organ. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. affection, lat. afectio, -onis.
Suntem plimbati din nou ca de la un ghiseu la altul al unei institutii de stat, fara sorti de izbanda.
Se face referire in definirea unui concept la alte 3 concepte, care dupa cum s-a vazut sunt definite la randul lor in functie de celelalte concepte insirate mai sus.
Concluzia unui extraterestru ar fi ca limba romana este lipsita de logica, incalcandu-se in stil mare regulile definirii logice:
Masura in care amicitia este prietenie si prietenia e de fapt iubire nu poate fi data de un dictionar si nici clarificata ci ea este stabilita printr-un proces intuitiv de indivizii intre care se pot exercita astfel de stari, sentimente, consistenta si natura lor fluctuand mereu in functie de parametri precum:
- durata exercitatii unui anumit tip de sentiment
- saturatia
- disponibilitatea temporala
- situatia financiara
- schimbarea sexului
- decesul
si multi altii, asa ca este imposibil ca cineva sa afirme cu vehementa exercitarea doar a unui singur tip de sentiment in raport cu alta pers. , cand granita este relativa si insasi numarul tipurilor de perceptii asupra frontierelor dintre ele este infinit, asa cum infinit e si numarul de constiinte, de perceptii.
:)
Ce este amicitia?
amiciţie - AMICÍŢIE, amiciţii, s.f. Prietenie. – Din lat. amicitia, it. amicizia. Amiciţie ≠ vrăjmăşie AMICÍŢIE s. v. prietenie. amicíţie s. f. (sil. -ţi-e), art. amicíţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. amicíţiei; pl. amicíţii, art. amicíţiile (sil. -ţi-i-)
Observam deci, comform definitiei expuse in Dex amicitia este sinonima cu prietenia.
Dar ce este prietenia?
prietenie - PRIETENÍE, prietenii, s.f. Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane; legătură care se stabileşte între persoane, pe baza acestor sentimente; amiciţie, prieteşug. ♦ Atitudine plină de bunăvoinţă, prietenoasă faţă de cineva. ♦ Legătură între grupuri sociale, între popoare, între ţări bazată pe aspiraţii, năzuinţe, interese comune. [Pr.: pri-e-. – Var.: (reg.) prietiníe s.f.] – Prieten + suf. -ie.
Observam in definire apar cateva idei importante, sau concepte:
- simpatie
- respect
- atasament reciproc
despartite prin vigula denotand astfel ca intre ele poate exista raport de disjunctie si conjunctie astfel incat pot exista si toate conditiile simultan dar este de ajuns sa fie indeplinit un parametru ca sentimentul de prietenie sa existe.
Ducandu-ne cu gandul la expresia incetatenita "prietena mea, prietenul meu" vedem cat de relativ este termenul in descrierea statutului relational dobandit in urma declansarii acestei stari, sau acestui sentiment amintit mai sus.
Este foarte interensant cum exista o circularitate intre definitiile conceptelor: iubire, dragoste, afectiune:
iubire - IUBÍRE, iubiri, s.f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste pentru o persoană de sex opus; relaţii de dragoste; amor, iubit1. ♦ Sentiment de afecţiune (şi admiraţie) pentru cineva sau ceva. – V. iubi. Iubire ≠ ură IUBÍRE s. 1. amor, dragoste, (înv. şi reg.) iboste, (înv.) libov. (~ dintre doi tineri.) 2. v. iubit. 3. v. dragoste. 4. v. patimă. iubíre s. f., g.-d. art. iubírii; pl. iubíri IUBÍR//E ~i f. 1) v. A IUBI şi A SE IUBI. 2) Sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; dragoste; amor. 3) Ataşament sufletesc (simpatie, prietenie, afecţiune) puternic faţă de cineva sau ceva. /v. a iubi
Dar daca nu stim ce este dragostea sau afectiunea...,
dragoste - DRÁGOSTE, dragoste, s.f. I. Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor. ♢ Loc. adv. Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros. ♢ Loc. vb. A prinde dragoste de (sau pentru, faţă de) cineva (sau de ceva) = a se îndrăgosti de cineva (sau de ceva). ♢ Expr. A avea dragoste = a-i plăcea să... A se topi (sau a se sfârşi, a muri) de dragoste pentru cineva = a iubi pe cineva cu patimă. ♦ (Concr.) Fiinţă iubită; p. gener. ceea ce constituie obiectul iubirii cuiva. ♦ Legătură sexuală; relaţii amoroase. II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance, dinţate şi cu flori roz-purpurii (Sedum fabaria). – Din sl. dragostĩ.
Deci dragostea - sentiment de afectiune, dar ce e afectiunea ???
afecţiune - AFECŢIÚNE, afecţiuni, s.f. 1. Simpatie, prietenie, dragoste faţă de cineva. 2. Boală, stare patologică a unui organ. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. affection, lat. afectio, -onis.
Suntem plimbati din nou ca de la un ghiseu la altul al unei institutii de stat, fara sorti de izbanda.
Se face referire in definirea unui concept la alte 3 concepte, care dupa cum s-a vazut sunt definite la randul lor in functie de celelalte concepte insirate mai sus.
Concluzia unui extraterestru ar fi ca limba romana este lipsita de logica, incalcandu-se in stil mare regulile definirii logice:
- Să fie caracteristică;
- Să nu fie circulară (un cuvânt nu se definește prin el însuși);
- Să fie clară și precisă;
- Să fie logic afirmativă;
- Să nu conțină contradicții.
Masura in care amicitia este prietenie si prietenia e de fapt iubire nu poate fi data de un dictionar si nici clarificata ci ea este stabilita printr-un proces intuitiv de indivizii intre care se pot exercita astfel de stari, sentimente, consistenta si natura lor fluctuand mereu in functie de parametri precum:
- durata exercitatii unui anumit tip de sentiment
- saturatia
- disponibilitatea temporala
- situatia financiara
- schimbarea sexului
- decesul
si multi altii, asa ca este imposibil ca cineva sa afirme cu vehementa exercitarea doar a unui singur tip de sentiment in raport cu alta pers. , cand granita este relativa si insasi numarul tipurilor de perceptii asupra frontierelor dintre ele este infinit, asa cum infinit e si numarul de constiinte, de perceptii.
:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
